Animalele sunt non-posesive, copacii sunt non-posesivi; singura fiinta posesiva este omul. Acesta, din cauza posesivitatii sale, omite tot ce este viu. Nu poti poseda un lucru decat daca este mort. In momentul in care posezi ceva, ucizi. Iubesti o femeie; daca incerci sa o posezi, o ucizi. O nevasta este un lucru, nu o persoana; un sot este un lucru, nu un om viu.
Aceasta este durerea: iubesti o persoana si apoi, incercand sa o posezi, o otravesti fara sa-ti dai seama. Mai devreme sau mai tarziu constati ca ai ucis-o. Acum o posezi, dar cum ai mai putea iubi un lucru? Iubirea a aparut tocmai fiindca persoana aceea era vie. Acum fluxul vietii a incetat sa mai curga, viata nu mai trece prin ea; toate usile libertatii s-au inchis. Raul a inghetat, nu mai exista miscare. Este limpede ca persoana aceea nu va mai putea merge la altul. O posezi complet. Dar cum sa iubesti un mort? Aici este suferinta iubirii. Nu poti iubi un mort, cu toate acestea de cate ori iubesti, incerci sa posezi. Orice incercare de posesiune creeaza moarte. Numai lucrurile pot fi posedate.