Mahatma Gandhi

• Fericirea este armonia dintre ceea ce gandeşti, ceea ce spui şi ceea ce faci.
• Păstrează-ţi gândurile pozitive, pentru că aceste gânduri vor deveni cuvinte.

Păstrează-ţi vorbele pozitive, pentru că aceste vorbe se pot transforma în acţiuni.

Păstrează-ţi acţiunile pozitive, pentru că aceste acţiuni pot deveni obiceiuri.

Păstrează-ţi obiceiurile pozitive, pentru că acestea pot deveni modul tău de a trăi.

Păstrează-ţi modul de viaţă pozitiv, pentru că acest mod de viaţă poate deveni destinul tău.

• Trăieşte ca şi cum ai muri mâine. Învaţă ca şi cum ai trăi veşnic.
• Cei slabi nu pot niciodată să ierte, iertarea este atributul celor puternici.
• O viaţă fără religie este ca o viaţă fără nici un principiu, iar o viaţă fără nici un principiu este ca o corabie fără cârmă.
• Tu trebuie să reprezinţi schimbarea pe care vrei să o vezi în lume.
• Adevărata moralitate nu constă în a urma cărarea bătătorită, ci în a descoperi adevărata cale pentru noi înşine şi a o urma fără teamă.
• Victoria obţinută prin violenţă este echivalentul unei înfrângeri, pentru că este temporară.
• Iubirea nu cere nimic, ea oferă, iubirea suferă, ei nu-i pare niciodată rău de nimic şi nu se răzbună.
• Iubirea este cea mai mare forţă a omenirii şi totuşi este cea mai modestă pe care ne-am putea-o închipui.
• Ochi pentru ochi şi lumea întreagă va fi oarbă.

Duhovnicului meu drag plecat dintre noi, Nichifor Pr. - Dna. Macrina

Sub stejarul mult iubit

Îţi dormi somnul tău de veci,

Legănat de ciripit

Şi cântat de păsări zeci.

Pâlpâie lumini aprinse

Pe mormântul tău cu flori,

Bate vântul, nu le stinge

Chiar lăsate până-n zori.

Din respect şi din iubire

Credincioşii le aprind,

E un fel de dăruire

Că-ntr-un  suflet te cuprind.

C-ai iubit la rândul tău

Pe tot omul necăjit

Ascultând necazul său

Şi bătrân şi obosit.

Ne încurajai părinte

Şi oftai cu întristare,

Te rugai aşa fierbinte

Plângând pentru fiecare.

De erai chemat în noapte

Alergai neobosit

Ca bolnavul cel pe moarte

Să se ducă împărtăşit.

Pentru cât te-ai străduit,

Odihneşte-te în Domnul,

De stejar acum umbrit

Liniştit să-ţi fie somnul.

Codul Etic al Amerindienilor

1. Trezeşte-te împreună cu Soarele şi fă-ţi rugăciunea. Roagă-te singur. Roagă-te des. Marele Spirit te va asculta, trebuie doar să-i vorbeşti.

2. Fii tolerant cu cei care s-au pierdut pe cale. Ignoranţa, Înşelătoria, Mânia, Invidia/Gelozia şi Lăcomia, acestea izvorăsc din înstrăinarea de Suflet. Roagă-te pentru aceşti oameni, ca şi ei să-şi găsească îndrumare.

3. Caută-te pe tine, prin tine. Nu lăsa ca alţii să-ţi impună pe ce cale să mergi. Este calea ta, şi tu mergi pe ea. Alţii pot să meargă eventual alături de tine, însă nimeni altcineva nu poate să trăiască viaţa ta.

4. Poartă-te cu oaspeţii care îţi intră în casă cu multă consideraţie. Serveşte-le mâncarea cea mai bună, dă-le patul cel mai bun şi onorează-i cu bunăvoinţă şi respect.

5. Nu fura ceea ce nu este al tău, nici de la altă persoană, nici de la o comunitate, nici din natură. Dacă nu ţi-a fost oferit sau dacă nu ai muncit pentru el, atunci nu-ţi aparţine.

6. Respectă toate lucrurile care se află pe acest pământ – toţi oamenii, fiinţele, toate plantele.

7. Onorează gândurile, dorinţele şi cuvintele oamenilor cu care intri în contact. Niciodată să nu întrerupi pe altul care vorbeşte, nici să nu râzi de el şi nici să nu îi copiezi comportamentul în batjocură. Permite fiecărui om dreptul la exprimare personală.

8. Nu vorbi niciodată de rău pe alţii. Energia răutăţii pe care o emiţi către Univers va veni înapoi către tine multiplicată.

9. Toţi oamenii fac greşeli. Şi toate greşelile pot fi iertate.

10. Gândurile rele produc îmbolnăvirea minţii, a trupului şi a spiritului. Practică Optimismul.

11. Natura nu este aici pentru noi, ci este Parte din noi. Toţi facem parte din Familia Planetară.

12. Copiii sunt seminţele viitorului nostru. Plantează iubirea în inimile lor şi udă această iubire cu înţelepciunea şi lecţiile vieţii. Copiii au nevoie de spaţiu ca să crească, asigură-le acest spaţiu.

13. Evită să răneşti inimile altora, fii conştient că rănind pe altul, otrava durerii se va întoarce înapoi la tine.

14. Fii cinstit întotdeauna. Corectitudinea este un test de Voinţă în acest Univers.

15. Păstrează-te echilibrat; sinele tău mental, sinele tău spiritual, sinele tău emoţional, sinele tău fizic, încearcă să le păstrezi puternice, pure şi sănătoase. Activitatea fizică dă forţă minţii. Bogăţia spirituală vindecă problemele emoţionale.

16. Ia decizii conştiente legate de cine intenţionezi să fii şi cum intenţionezi să reacţionezi. Asumă-ţi responsabilitatea pentru propriile acţiuni.

17. Respectă spaţiul personal al celorlalţi. Nu te atinge de proprietatea altora, în special de obiectele de cult religios. Aşa ceva este un lucru interzis.

18. Fii cinstit întâi cu tine însuţi. Nu poţi să îngrijeşti sau să ajuţi pe altul, dacă întâi nu te îngrijeşti şi ajuţi pe tine însuţi.

19. Respectă alte credinţe religioase. Nu-ţi forţa credinţa ta asupra altora.

20. Împarte din ceea ce ai. Participă la lucrul de Caritate.

Diferente de .... fericire - Stephen Covey

Acum 100 de ani
 Succesul unui om se afla in stransa corelatie cu principiile dupa care traia

• Integritatea : sa prezint realist un post unui candidat cu toate cele bune si rele, sa nu iau decizia de a-l recomanda daca stiu ca nu este spre binele lui, sa nu fac un compromis ducand un om valoros intr-un mediu decadent.
• Modestia : sa fiu umil cand vine vorba de a-mi vinde munca in fata sefului sau la un interviu pentru ca lauda de sine nu miroase a bine; sa nu fie nevoie sa precizez cati oameni am contactat, cate interviuri am avut, cate ….in luna si in stele pentru ca valoarea mea se vede din ceea ce fac
• Fidelitatea : cu cat raman mai mult in slujba unei misiuni cu atat sunt mai apreciat; cu cat raman mai mult intr-o companie cu atat va fi mai bine
• Masura : cu cat sunt mai chibzuit in consumul de haine (2 randuri de haine), alimente (alimente de baza), case, masini, cu atat sunt mai apreciat
• Curajul : spun lucrurilor pe nume, infrunt autoritatea, imi depasesc temerile de a risca sa imi scot masca de amabilitate si subordonat comfortabil
• Dreptatea : lupt pentru apararea drepturilor mele si ale celorlalti; pentru recunoasterea eforturilor si rezultatelor celorlalti
• Rabdarea : insist sa raman sa aprofundez un domeniu de activitate pana cand ajung la un grad de pricepere si cunoastere rezonabil
• Harnicia : depun eforturi pentru a ma pregati temeinic cand vine vorba de indeplinirea unei sarcini si caut sa trag invataminte permanent din cum s-ar fi putut face mai bine
• Simplitatea : nu imi este rusine cu ceea ce sunt si cred si simt; nu am nevoie de accesorii precum cuvinte pompoase, prescurtari destepte, tactici sofisticate ca sa reusesc.

 Concluzie : cu reteta de mai sus, in zilele noastre vei parea un ciudat(a) fara pic de simt practic, fara orientare spre rezultate, dezorientat(a), care nu stie ce vrea, o persoana stearsa. Dar asta functiona acum 100 de ani.
Ce am realizat intre timp?
Am inventat curentul electric, motoare cu transmisie electrica, calculatorul, telefonia mobila, internetul.
Ne-am deplasat mai repede dintr-o locatie in alta.
Am inventat armele nucleare.
Ne-am achizitionat animale de casa ca sa nu mai fim asa singuri.
Am inventat politica si diplomatia.
Ne-am asigurat dreptul la intimitate prin interfoane si telefoane mobile si spatii individualizate.
Ne-am asigurat dreptul la autoprotectie fata de noi insine prin internet, televiziune, casti cu muzica, reviste, reclame, oferte turistice.
Ne-am definit obiective in termeni SMART ca sa avem bani si sa traim mai bine.
Ne-am asigurat ca am scapat de valorile de mai sus, de autenticitate si ca am distrus principiile invechite prin indemnuri de genul : « nu are priza la public-nu vom avea rating-taie fazele cu emotii sau uman », « nu fi slab, sa iti arati ceea ce simti, joci un rol de manager aici! »
In zilele noastre :
Succesul unui om se afla in stransa corelatie cu

• brandul personal : ce ceas porti, ce masina ai, ce leapstick folosesti, cate silicoane implantate pe corp ai
• imaginea publica : la cate intruniri mondene, cat de mult te expui la televiziune, presa, cata lumea vorbeste despre tine
• atitudine : siguranta de sine, smiley, sa fii cu prestanta, sa iti controlezi grimasele, sa ai o orientare constructiva
• sa urmezi tactici si strategii : de slabit, de mancat sanatos, de cheltuit eficient, de condus oamenii, de relaxat, de reducere a stresului, de prelungire a vietii, de ascultat activ, de scris eficient, de facut bani pe termen scurt, de facut sex, de aratat fresh, de antiplictiseala, de iubit in 12 pasi, de trait cat in 9 vieti.

Concluzie : avem strategii si tactici pentru orice ! Dar suntem mai putin fericiti decat acum 100 de ani.
Cum se masoara fericirea ? luati un om de acum 100 de ani cu un om din prezent, punet-i pe amandoi in camere separate, goale sa stea acolo 9 ore fara sa aiba acces decat la a privi o livada de visini si atat. Intrenbati-i pe fiecare dintre ei apoi cat de satisfacuti se simt. Cu siguranta omul nostru din prezent se va fi plictisit de moarte. Si nu pentru ca e obisnuit cu radio, tv, internet si celalat nu, ci pentru ca OMULUI NOSTRU DIN PREZENT II E FRICA DE SINE !!! Libertatea lui e ingradita de cat mai multe necesitati de consum : cheapsuri, muzica, silicoane, fabrici de sintagme si retete. Nu mai poate trai in stare naturala si autentica.
Care este pericolul ?
Cand epoca consumatorismului se va fi terminat, cand nu vom mai putea consuma ziare, filme, shoping, retete de fericire, o sa ni se faca atata frica de noi insine, incat o sa cadem in propriul nostru hau interior.
Indemn :
Stati cat mai mult timp cu voi insiva ! fara surogate de fericire.
Intrebati-va de ce faceti ceea ce faceti? de ce spuneti ceea ce spuneti? ce aveti mai bun in voi? de ce va plictisiti?de ce nu aveti rabdare? de ce vrem atat de multe in scurt timp? de ce alergam spre culmi nedorite de noi?

ROST - Dan Puric

Cand te desparti din vina ta, încerci o vreme sa te lupti cu ireversibilul, îti dai seama ca n-are sens, te lamentezi de forma si renunti. Cand te desparti din vina celuilalt, ai nevoie de o perioada de timp ca sa întelegi ce s-a întamplat. Iei povestea de la capat, pas cu pas si te chinui sa pricepi ce n-a fost bine si unde ar fi trebuit ca lucrurile sa apuce pe alt drum.
La fel se întampla si atunci cand te desparti de tara ta. Dezamagit, înselat, manios, îndurerat. Nu ti-e usor s-o lasi. Tara si mama nu ti le alegi. Te asezi pe celalalt mal al lumii si cauti raspunsul: ce s-a întamplat cu tara mea de-am fost nevoit s-o parasesc.
Romaniei i-a disparut rostul. E o tara fara rost, în orice sens vreti voi. O tara cu oameni fara rost, cu orase fara rost, cu drumuri fara rost, cu bani, muzica, masini si toale fara rost, cu relatii si discutii fara rost, cu minciuni si înselatorii care nu duc nicaieri.
Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pamantul si credinta.
Batranii. Romania îi batjocoreste cu sadism de 20 de ani. Îi tine în foame si în frig. Sunt umiliti, bruscati de functionari, uitati de copii, calcati de masini pe trecerea de pietoni. Sunt scosi la vot, ca vitele, momiti cu un kil de ulei sau de malai de care, dinadins, au fost privati prin pensii de rahat. Vite slabe, flamande si batute, asta au ajuns batranii nostri. Caini tinuti afara iarna, fara macar o mana de paie sub ciolane.
Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolositi. O fonoteca vie de experienta si întelepciune a unei generatii care a trait atatea grozavii e stearsa de pe banda, ca sa tragem manele peste. Fara batrani nu exista familie. Fara batrani nu exista viitor.
Pamantul. Care pamant? Cine mai e legat de pamant în tara aia? Cine-l mai are si cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei sustine un program care se intituleaza “Sufficiency Economy”, prin care oamenii sunt încurajati sa creasca pe langa case tot ce le trebuie: un fruct, o leguma, o gaina, un purcel. Foarte inteligent. Daca se întampla vreo criza globala de alimente, thailandezii vor supravietui fara ajutoare de la tarile “prietene”.
La noi chestia asta se numeste “agricultura de subzistenta” si lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca taranii sa-si cumpere rosiile si soriciul de la hypermarketuri frantuzesti si germane, ca d-aia avem UE. Cantatul cocosilor dimineata, latratul vesel al lui Grivei, grohaitul lui Ghita pana de Ignat, corcodusele furate de la vecini si iazul cu salcii si broaste sunt imagini pe care castratii de la Bruxelles nu le-au trait, nu le pot întelege si, prin urmare, le califica drept niste arhaisme barbare. Sa dispara!
Din betivii, lenesii si nebunii satului se trag astia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pamant, ca nu erau în stare sa-l munceasca. Nu stiu ce înseamna pamantul, cata liniste si cata putere îti da, ce povesti îti spune si cat sens aduce fiecarei dimineti si fiecarei seri. I-au urat întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineata si plecau la camp cu ciorba în sufertas. Pe toti gangavii si pe toti puturosii astia i-au facut comunistii primari, secretari de partid, sefi de puscarii sau de camine culturale. Pe toti astia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de mila, de sila, crestineste.
Credinta. O mai poarta doar batranii si taranii, cati mai sunt, cat mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbracat, greu de dat jos, care trebuie împaturit într-un fel anume si pus la loc în lada de zestre împreuna cu busuioc, smirna si flori de camp. Pus bine, ca poate îl va mai purta cineva. Cand or sa moara oamenii astia, o sa-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.
Avem, în schimb, o varianta moderna de credinta, cu fermoar si arici, prin care ti se vad si tatele si portofelul burdusit. Se poarta la nunti, botezuri si înmormantari, la alegeri, la inundatii, la sfintiri de sedii si aghesmuiri de masini luxoase, la pomenirea eroilor Revolutiei. Se accesorizeaza cu cruci facute în graba si cu un “Tatal nostru” spus pe jumatate, ca trebuie sa raspunzi la mobil. Scuze, domnu parinte, e urgent.
Fugim de ceva ca sa ajungem nicaieri. Ne vindem pamantul sa faca astia depozite si vile de neam prost pe el. Ne sunam bunicii doar de ziua lor, daca au mai prins-o. Bisericile se înmultesc, credinciosii se împutineaza, sfintii de pe pereti se gandesc serios sa aplice pentru viza de Canada .
Fetele noastre se prostitueaza pana gasesc un italian batran si cu bani, cu care se marita. Baietii nostri fura bancomate, joaca la pokere si beau de sting pentru ca stiu de la televizor ca fetele noastre vor bani, altfel se prostitueaza pana gasesc un italian batran cu care se marita. Parintii nostri pleaca sa culeaga capsuni si sa-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct si cancer pentru multinationalele lor, conduse de securistii nostri.
Suna-ti bunicii, pune o samanta într-un ghiveci si aprinde o lumanare pentru vii si pentru morti.

O, OM!... - Traian Dorz

O, om!… ce mari raspunderi ai
de tot ce faci pe lume!
De tot ce spui în scris sau grai,
de pilda ce la altii-o dai,
caci ea mereu spre iad sau rai
pe multi o sa-i îndrume!

Ce grija trebuie sa pui
în viata ta, în toata,
caci gândul care-l scrii sau spui
s-a dus... si-n veci nu-l mai adui,
dar vei culege roada lui
ori viu, ori mort odata.

Ai spus o vorba – vorba ta,
mergând din gura-n gura,
va veseli sau va-ntrista,
va curati sau va-ntina,
rodind samânta pusa-n ea
de dragoste sau ura.

Scrii un cuvânt – cuvântul scris
e-un leac sau e-o otrava!
Tu vei muri, dar tot ce-ai zis
ramâne-n urma-un drum deschis
înspre Infern sau Paradis,
spre-ocara sau spre slava.

Spui o cântare – viersul tau
ramâne dupa tine
îndemn spre bine sau spre rau,
spre curatie sau desfrau,
lasând în inimi rodul sau
de har sau de rusine!

Arati o cale – calea ta
în urma ta nu piere.
E calea buna sau e rea,
va prabusi sau va ’nalta,
vor merge suflete pe ea
spre rai sau spre durere.

Traiesti o viata – viata ta
e una, numai una;
oricum ar fi, tu nu uita,
cum ti-o traiesti, vei câstiga
ori fericirea-n veci prin ea,
ori chin pe totdeauna!…

O, om!... ce mari raspunderi ai,
tu vei pleca din lume!
Dar ce scrii azi, ce spui în grai,
ce lasi prin pilda care-o dai,
pe multi, pe multi, mereu spre rai
sau iad o sa-i îndrume.

O, nu uita!... fii credincios,
cu grija si cu teama!
Sa lasi în urma luminos
un grai, un gând, un drum frumos! –
Caci pentru toate, ne-ndoios,
odata vei da seama!...